|
|
 CARTILE TALE - RECOMANDARI LITERARE
|
|
Alice în ţara Minunilor, de Lewis Carroll
Enciclopedie – Brâncuşi, inventatorul sculpturii moderne
Bătrânul şi Lupii, de Julia Kristeva
Fetiţa şi ţigara, de Benoit Duteurtre
Enciclopedie – Che Guevara, El Comandante, de Jean Cormier
Calea cea lungă, de Sebastian Barry
Cartea viselor, de Jack Kerouac
Enciclopedie – Confucius, Cuvântul în acţiune, de Danielle Elisseeff
Casa de pe colină, de Cesare Pavese
Chinua Achebe – O lume se destramă
Enciclopedie – Dada – Revolta artei, de Marc Dachy
Citindu-l pe Turgheniev, de William Trevor
Dormi, de Annelies Verbeke
Enciclopedie – Francmasoneria – Secretele frăţiei, de Luc Nefontaine
Femeia nisipurilor, de Kobo Abe
Pfitz, de Andrew Crumey
Enciclopedie – Freud – De la tragedie la psihanaliză, de Pierre Babin
Fructul amar, de Achmat Dangor Galaad, de Marilynne Robinson
Enciclopedie – Frumuseţea – O istorie
|
a eternului feminin
Oraşul şi stâlpul, de Gore Vidal
Golem, de Gustav Meyrink
Enciclopedie – Gaudi – Vizionarul
Insecta, de Claire Castillon
La furat de cai, de Per Petterson
Enciclopedie – Hrana – Spune-mi ce mănânci ca să-ţi spun cine eşti, de Anne-Lucie Raoult-Wack
Lada fermecată, de Bernard Malamud
Moartea lui Ahasverus, de Pär Lagerkvist
Enciclopedie – Japonia – Eterna fascinaţie
Noi, de Evgheni Zamiatin
O vară la ţară, de J. L. Carr
Enciclopedie – Moise – Omul care l-a întâlnit pe Dumnezeu
Pielea, de Curzio Malaparte
Pobby şi Dingan, de Ben Rice
Enciclopedie – Rembrandt – între clar şi obscur, de Pascal Bonafoux
Printre altele m-am apucat de fumat, de Aoibheann Sweeney
Toţi oamenii sunt muritori, de Simone de Beauvoir
Enciclopedie – ştiinţa arabă – O epopee a cunoaşterii, de Danielle Jacquart
Tropicul Cancerului, de Henry Miller
Zgomotul şi Furia, de William Faulkner
Enciclopedie – Tibet – O civilizaţie rănită, de Francoise Pommaret
O zi fără preşedinte, de Carmen Francesca Banciu
Studii aromâne, de Gheorghe Caragiani
Celălalt Pillat, de Alexandru Cistelecan
Între două lumi, de Vasili Chiabeza
Scene, fragmente reflexii, antologie de Lucian Raicu
Pagini de jurnal, portrete, amintiri, de George Ciorănescu
Modernitate şi avangardă în muzica ante şi interbelică a secolului XX, de Clemansa Liliana Firca
De la iluminism la liberalismul timpuriu, de Emanuel Turczynski
Reporter printre muzicieni, de Anca Florea
Lumea după 11 septembrie, de Evgheni Primakov
Ciocnire deasupra României – Politica anglo-americană faţă de România între anii 1938-1947, de Paul Quinlan
Exerciţii de memorie, de Paul Dimitriu
Cântecul soarelui de după nori – Antologie de poezie universală, sub îngrijirea lui Igor Creţu
Jurnal indirect, de Mihai Zamfir
Uitarea, de Kjell Espmark
Secvenţe din purgatoriu, de Gabriel Tepelea
Sant'Egidio, Roma şi lumea, de Andrea Riccardi
Grădina zeilor, de Camil Baciu
Lumânărarul, de Giordano Bruno
Uitarea, de Kjell Espmark
Romanul „Uitarea“, apărut în 1990 şi în limba franceză, este primul din cele şapte care compun ciclul „Timpul Uitării“. „Uitarea“ este romanul unui autor care deţine toate secretele psihologiei şi ale dictaturii limbajului colocvial, poetic sau filozofic, indiferent dacă acesta dobândeşte amploare discursivă sau se reduce la forme minimale aforistice. În aparenţă un colocviu între autor şi un birocrat imperturbabil, romanul dezvoltă o meditaţie despre uitare, această traumă umană, această maladie letală de care, mai mult sau mai puţin, toţi suntem atinşi în prezent, nu doar în plan personal, ci şi sub aspect relaţional, social, cultural sau politic. Nu întâmplător există un singur individ, numit în roman Erik Kervel, care se bucură de o vagă identitate, după toate probabilităţile suedeză, pentru a ne întruchipa pe noi toţi violenţi, dar neputincioşi, sortiţi tuturor eşecurilor, debusolaţi afectiv într-o societate infernală, vii şi raţionali pentru că senzuali, fascinaţi de putere, deşi manipulaţi şi hăituiţi de cei ce o deţin abuziv pe noi cei lipsiţi de memorie culturală şi civică, trăim suspendaţi într-o istorie pe cât de ostilă pe atât de nedeterminată. Kjell Espmark este un scriitor care poate răspunde unor pretenţii foarte stricte. Simbolistica sa aminteşte cititorului de povestirile lui Kafka, în timp ce reflecţiile spirituale asupra teoriei cunoaşterii te fac să te gândeşti la Italo Calvino. Într-o măsură neobişnuit de mare pentru momentul în care ne aflăm, romanul „Uitarea“ este un roman agreabil şi în acelaşi timp ne provoacă la reflecţii.
Partener Biblioteca Judetena Stefan Banulescu Ialomita
|
|
